Într-un interviu acordat unei televiziuni locale din Focşani în anii '90, depănându-şi amintirile, învăţătorul Caragaţă, de două ori închis în temniţele comuniste (1952-1954, în lagărul Ghencea, la Canal - Coasta Galeş și Peninsula, apoi la Borzesti si Onesti, respectiv între 1958-1964, la Focşani, Canal - Noua Culme, Galaţi şi Aiud), îşi prezintă manuscrisele păstrate cu greu: "Mărturii din închisorile comuniste în perioada anilor 1952-1964" și "Poezii din închisori, 1948-1964".
Povestea învăţătorului vrâncean despre anii de închisoare se poate sintetiza în vorbele sale: "Dacă am mai scăpat, câţi mai suntem acuma dintre foştii deţinuţi politici, am scăpat datorită răbdării... Am nădăjduit că am descoperit punctul de sprijin: Crucea şi rugăciunea. Acolo se spuneau foarte multe rugăciuni. Era ca o alinare, ca un balsam care venea peste noi..."
În fundal, "Colindul prizonierilor români din Rusia", o melodie recuperată din închisori.
Poezia "Vieţaşul" de Radu Gyr este una din numeroasele poezii memorate în închisoare de învăţătorul vrâncean:
"o poezie semnificativă, foarte frumoasă scrisă de Radu Gyr, după ce el a primit condamnarea de... pedeapsa cu moartea [...] Dar nu a fost executat, pedeapsa i-a fost comutată în muncă silnică pe viaţă. Devenise deci, în momentul acela, "vieţaş", aşa erau numiţi cei care aveau condamnarea pe viaţă..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu